„Au Trecut 9 Ani de Când Am Adoptat Copilul Soțului Meu: Mi-a Jurat Că a Fost O Aventură de O Singură Dată”

Întotdeauna am crezut că viața mea este perfectă. M-am căsătorit cu iubitul meu din liceu, Andrei, și am construit împreună o familie frumoasă. Avem trei fiice: Ana, cea mai mare, care tocmai a împlinit 15 ani, și gemenele, Maria și Ioana, care au 10 ani. Lucrez de acasă, creând păpuși handmade care au devenit destul de populare. Magazinul meu online este mereu plin de comenzi și adesea există o listă de așteptare pentru creațiile mele. Simțeam că am totul.

Acum nouă ani, viețile noastre au luat o întorsătură neașteptată. Andrei a venit acasă într-o seară cu o mărturisire care mi-a zguduit lumea. Avusese o aventură, dar nu era doar o simplă aventură; era implicat și un copil. Mi-a jurat că a fost o greșeală de o singură dată și a promis că nu se va mai întâmpla niciodată. Copilul, o fetiță pe nume Alina, avea doar câteva luni la acea vreme. Mama ei murise într-un accident tragic, lăsând-o fără alt sprijin.

Andrei m-a implorat să o adopt pe Alina. A spus că era singura modalitate de a îndrepta lucrurile și de a ne menține familia unită. După multe nopți nedormite și conversații pline de lacrimi, am fost de acord. Am adoptat-o pe Alina și a devenit parte din familia noastră. I-am oferit toată dragostea mea, la fel cum am făcut și cu celelalte fiice ale mele.

De-a lungul anilor, lucrurile păreau să meargă bine. Alina a crescut iubită și îngrijită, iar afacerea mea a înflorit. Dar în adâncul sufletului meu, trădarea nu m-a părăsit niciodată cu adevărat. Era mereu acolo, pândind în umbrele minții mele.

Recent, am primit un telefon de la o veche prietenă, Ioana. Nu mai vorbisem de ani buni, dar avea niște vești pe care simțea că trebuie să le aud. Îl văzuse pe Andrei cu o altă femeie la un restaurant din oraș. Se țineau de mână și păreau foarte mult un cuplu.

Inima mi s-a strâns când Ioana mi-a descris scena. Voiam să cred că era o neînțelegere, dar îndoiala care mocnea de ani buni a reapărut cu forță. În acea noapte, l-am confruntat pe Andrei. La început a negat totul, dar în cele din urmă s-a prăbușit și a recunoscut că avea o altă aventură.

De data aceasta nu era implicat niciun copil, dar trădarea a fost la fel de dureroasă. Simțeam că lumea mea se prăbușește în jurul meu. Bărbatul în care aveam încredere cu inima mea mi-a frânt-o din nou.

Nu știam ce să fac. Fiicele mele aveau nevoie de stabilitate și nu voiam să ne destram familia. Dar cum aș putea rămâne cu cineva care m-a rănit atât de profund? Încrederea care fusese zdruncinată acum nouă ani era acum complet distrusă.

Am decis să iau puțin timp pentru a reflecta asupra situației. M-am mutat la Ioana pentru o vreme, luând-o pe Alina și gemenele cu mine. Ana a rămas cu Andrei, deoarece era suficient de mare pentru a înțelege ce se întâmplă și dorea să-și susțină tatăl.

În timp ce scriu aceste rânduri, încă nu sunt sigură ce va aduce viitorul. Afacerea mea continuă să prospere, dar viața mea personală este în ruină. Dragostea pe care o simțeam odată pentru Andrei a fost înlocuită de un sentiment profund de trădare și tristețe.

Nu știu dacă mariajul nostru poate supraviețui acestei a doua lovituri. Tot ce știu este că trebuie să-mi protejez fiicele și pe mine însămi de dureri suplimentare. Fie că asta înseamnă să ne reconstruim familia sau să începem din nou pe cont propriu rămâne de văzut.