Alexandra Nu Înțelegea De Ce Fratele Soțului Ei a Moștenit Totul
Cătălin a fost întotdeauna de tipul tăcut, genul de bărbat care prefera să-și păstreze problemele pentru sine. Așa că, când s-a întors acasă de la muncă într-o seară, arătând mai îngrijorat decât de obicei, Alexandra știa că ceva era grav în neregulă. A așteptat răbdătoare, dându-i spațiul de care avea nevoie, până când a fost gata să vorbească.
Tăcerea care plutea între ei era grea, plină de griji nespuse. În cele din urmă, Cătălin a rupt-o, vocea lui abia depășind un șoaptă. „Părinții mei au luat o decizie,” a început el, greutatea cuvintelor sale apăsând asupra lui. „Au decis să-i lase totul lui Gabriel.”
Alexandra simți cum i se scufundă inima. „Totul?” a repetat ea, sperând că a înțeles greșit.
Cătălin dădu din cap, durerea evidentă în ochii lui. „Da, totul. Cele două case, cabana de vacanță din munte, chiar și mașina vintage prețioasă a tatălui. Totul merge la Gabriel.”
Vestea a lovit-o pe Alexandra ca un trăsnet. Știa că relația lui Cătălin cu fratele său fusese întotdeauna tensionată, dar nu și-a imaginat niciodată că va ajunge la asta. „Dar de ce?” a întrebat ea, mintea ei alergând cu întrebări. „Au spus de ce fac asta?”
El a clătinat din cap, frustrarea și neîncrederea amestecându-se în expresia lui. „Cred că el este cel mai responsabil, că el va avea mai bine grijă de moștenirea lor. Nu contează că noi ne luptăm, că am putea folosi doar o fracțiune din acea moștenire pentru a ne schimba viața.”
Pe măsură ce Cătălin vorbea, Alexandra putea vedea anii de rivalitate între frați și nedreptățile percepute trecându-i prin fața ochilor. Era clar că această decizie a părinților săi nu era doar despre bani; era o declarație finală, dureroasă despre evaluarea lor a valorii sale în comparație cu cea a fratelui său.
În zilele care au urmat, Alexandra l-a văzut pe Cătălin luptându-se cu emoțiile sale. Furie, trădare, tristețe – era o furtună tumultoasă care părea să nu aibă sfârșit. A încercat să ajungă la Patricia, mama lui Cătălin, sperând să înțeleagă, să găsească o rațiune în spatele deciziei lor. Dar încercările ei au fost întâmpinate cu refuzuri reci, politicoase de a discuta mai departe despre subiect.
Moștenirea a fost finalizată fără probleme, iar Gabriel a devenit unicul moștenitor al averii considerabile a familiei. Cătălin și Alexandra au fost lăsați să se confrunte cu realitatea situației lor, luptele lor financiare crescând pe măsură ce se confruntau cu viitorul cu și mai puține resurse decât înainte.
Prăpastia dintre frați s-a lărgit, devenind un abis insurmontabil pe care nicio cantitate de timp sau regret nu-l putea traversa. Relația lui Cătălin cu părinții săi, de asemenea, a suferit daune ireparabile. Întâlnirile de familie au devenit un lucru din trecut, înlocuite de întâlniri stânjenitoare și politețe forțată.
Cât despre Alexandra, nu putea să nu simtă un profund sentiment de nedreptate. L-a văzut pe soțul ei, bărbatul pe care îl iubea și îl respecta, redus la un gând secundar în propria moștenire a familiei sale. Durerea trădării era o prezență constantă în viața lor, un memento al ceea ce pierduseră și ce nu putea fi niciodată recuperat.
În cele din urmă, moștenirea a făcut mai mult decât să distribuie bogăție; a sfâșiat o familie, lăsând răni care nu se vor vindeca niciodată.