Am rămas cu doi copii care îmi spuneau mamă, datorii despre care nu știam nimic și oameni care îmi cereau să accept că nu mă pot descurca. Când soțul meu a dispărut, fratele meu a fost singurul care a rămas lângă noi, chiar dacă asta ne-a costat liniștea și aproape toate economiile. Am învățat, în ani de anchete sociale și drumuri la tribunal, că a rămâne lângă un copil înseamnă mult mai mult decât a-i promite că nu pleci.