Am crescut într-un sat mic, alături de mama și sora mea, într-o gospodărie unde fiecare zi era o luptă. Decizia de a pleca la oraș a adus conflicte cu sora mea și sentimente de vinovăție față de mama, dar și o libertate pe care nu o mai cunoscusem. Povestea mea este despre curajul de a-ți urma drumul, chiar și atunci când cei dragi nu te înțeleg.
M-am trezit prinsă între dragostea pentru familie și sentimentul de nedreptate care mă macină. Când mama i-a dat surorii mele bani pentru o casă, iar pe mine m-a lăsat pe dinafară, am simțit cum tot ce știam despre familie se destramă. Acum mă lupt cu întrebarea: să iert sau să cer ceea ce cred că merit?
Totul a început cu o ceartă aprinsă la masa din bucătărie, când părinții mei au aflat că sunt însărcinată cu băiatul pe care abia îl cunoșteam. Presiunea familiei și rușinea m-au împins într-o căsătorie pe care nu mi-am dorit-o, dar viața avea să mă surprindă în cele mai neașteptate moduri. Povestea mea e despre teamă, compromis, dar și despre cum am descoperit iubirea adevărată acolo unde nu credeam că poate exista.
După o lungă luptă cu boala, soția sa a decedat recent. Deși lucra ca șofer de camion, o meserie foarte căutată în micul lor oraș, bărbatul s-a confruntat cu provocări neașteptate în ceea ce privește moștenirea familiei.
Niciodată nu mi-a plăcut de cumnatul meu, Mihai, așa că am făcut tot ce mi-a stat în putință să-i contracarez planurile. Mai mult, el nu are nicio pretenție reală asupra casei.
Prinsă într-o situație nefericită, a fost învinuită de rudele sale. Soțul meu, Andrei, are o soră pe nume Camelia. Avem aceeași vârstă și ea a presupus prea multă familiaritate.
După ce a închis ușa din față, Carolina s-a prăbușit pe canapea în sufragerie și a început să plângă amar. Tocmai a aflat că singurul ei fiu se căsătorește. Dar lacrimile ei nu erau de bucurie, deoarece a aflat despre nuntă nu de la fiul ei, ci de la vecină. În ciuda durerii, Carolina a decis să vorbească cu nora sa.
