Am aflat că am devenit bunică abia după o săptămână. Când am mers cu un cadou, nora mă aștepta la ușă…
Într-o dimineață ploioasă, am aflat de la o vecină că fiul meu, Vlad, a devenit tată. Nu de la el, nu de la nora mea, ci din gura altcuiva. Am simțit cum mi se rupe sufletul, dar am decis să merg cu un cadou la ușa lor, unde m-a întâmpinat o tăcere grea și o privire rece. Povestea mea este despre distanța care se poate crea între generații și despre cât de greu e să repari ceea ce s-a rupt în tăcere.