Cea mai lungă relație a fost cu Ana. După 12 ani împreună, am realizat brusc că relația noastră și-a încheiat parcursul și trebuia să o încheiem. Acesta a fost doar începutul unei serii de evenimente neașteptate și dureroase.
Mama mea întotdeauna ne-a tratat pe mine și pe sora mea, Andreea, în mod egal. Niciodată nu mi-a trecut prin minte că m-ar putea lăsa pe dinafară din testamentul ei. De când am văzut acea hârtie, am avut certuri groaznice. Chiar dacă acum înțeleg că mama nu a vrut să mă rănească, nu o pot ierta.
El are 27 de ani, iar partenera lui are 30. Diferența de vârstă este minoră și nu m-a deranjat prea mult. O problemă mai mare a apărut: această femeie are deja doi copii ai ei.
Recent, am fost într-o excursie împreună: eu cu soțul meu Andrei, și Mihai cu noua lui iubită. Nimeni nu a observat cât de greu mi-a fost să fiu în preajma lui Mihai. De ce? Pentru că îl iubesc de ani de zile. Am fost la același liceu, dar eu eram cu trei ani mai mică. În mod natural, Mihai nu mi-a acordat atenție atunci.
Am amânat intenționat această vizită pentru că, după 10 ani de căsnicie, știu că întâlnirile cu soacra mea nu se termină niciodată bine. Adevărul este că soacra mea, Elena, are un mod de a face fiecare întâlnire o provocare.
Imaginează-ți asta: nora mea nici măcar nu încearcă să ascundă faptul că nu mă suportă! Îmi spune direct în față la fiecare ocazie. Și fiul meu știe despre asta! Iată-mă, la șaizeci de ani, simțindu-mă ca cea mai puțin iubită mamă și soacră. Întotdeauna am știut că a avea un singur copil nu e o idee bună. Nu poți să te ții de ei pentru totdeauna
Când Ana s-a întors de la muncă, soțul ei părea destul de ciudat. Andrei stătea pe canapea, adâncit în gânduri. „Ce s-a întâmplat, dragule?” a întrebat Ana. Andrei i-a explicat că mama lui venise din nou și începuse să se plângă. A spus că o noră nu ar trebui să-și trateze soacra atât de nepoliticos cum o face Ana. „A intrat din nou neanunțată…”
Când tatăl lui Mihai a plecat, el abia începea gimnaziul. A murit într-un tragic accident de mașină. A trebuit să-l cresc singură și să fac față cheltuielilor. Acum, ani mai târziu, fiul meu îmi cere să fac un alt sacrificiu.
Fratele vitreg al Sarei, Andrei, este fiul mamei sale dintr-o a doua căsătorie. Mama lor a părăsit tatăl Sarei la scurt timp după ce s-a născut. Sara nu și-a cunoscut niciodată tatăl biologic sau familia acestuia. Acum, a apărut o nouă cerință familială.
Fratele meu și cu mine am moștenit casa bunicii noastre. Înainte să treacă în neființă, ea a făcut un testament, iar după înmormântare, avocatul ne-a informat despre coproprietatea noastră asupra casei cu trei dormitoare.
De fiecare dată când au ocazia, îmi amintesc cât de mult au făcut pentru mine și cât de greu au muncit să mă crească. Și eu sunt copilul nerecunoscător! Doar eu știu adevărul.
Era o reuniune mare de familie. Aproape toți aveau mai mulți copii, cu excepția noastră, care aveam doar unul. Unii aveau chiar și patru copii. Dintr-un motiv oarecare, părea mereu că noi trebuia să preluăm sarcinile celorlalți.
