Încercând să pun punte între generații, mi-am dorit o relație armonioasă între mama mea și fiica mea. Totuși, plângerile constante și izbucnirile de furie din partea mamei mele fac dificilă această sarcină. Căutarea unui teren comun pare acum aproape imposibilă.
În societatea actuală, femeile divorțate cu copii se confruntă adesea cu judecăți severe și scepticism în ceea ce privește capacitatea lor de a regăsi fericirea și dragostea. Această poveste explorează viața unei femei care, la vârsta de 31 de ani, a trecut prin două divorțuri și crește copii de la tați diferiți, sfidând stigmatele și evidențiind complexitățile căutării dragostei în mijlocul prejudecăților societale.
„Poate voi spune ceva îngrozitor,” mărturisește o bunică de 54 de ani, „dar nepoții mei îmi sunt indiferenți. Am doi: pe Mihai, care are doi ani, și pe Iacob, care are patru. Ce simt? Ei bine, o curiozitate politicoasă, dar nimic mai mult… Poate…”
