Gabriela era o femeie neobișnuită. Era atrăgătoare, bine îngrijită și avea mereu o tunsoare la modă. Cu toate acestea, avea o personalitate dificilă. Vocea ei era puternică, nu era foarte politicosă și adesea bârfea despre oamenii din jurul ei. Nu îi păsa să facă asta chiar și în prezența lor. Cum se simțeau oamenii nu o preocupa prea mult. Vorbea frecvent despre problemele din viața ei.
Mihai încă nu se putea obișnui cu noile sale împrejurimi. Viața este imprevizibilă. Un tată a trei copii, niciodată nu și-a imaginat că își va petrece bătrânețea într-un azil. Dar viața lui a fost odată vibrantă și împlinită, plină de bucurie și prosperitate. Avea un loc de muncă bine plătit, o casă spațioasă, o mașină, o soție minunată și trei copii adorabili.
Adela și-a dorit întotdeauna copii, dar nu s-a căsătorit niciodată. I-a crescut singură pe fiii săi, Nicolae și Cristian, sperând că vor rămâne aproape și o vor sprijini la bătrânețe. Cu toate acestea, viața a avut alte planuri când au decis să se căsătorească și să-și întemeieze propriile familii.
Eram sigură că nu voi îmbătrâni în singurătate, dar m-am înșelat. Nimeni nu mai are nevoie de mine acum. Deși trăim în același oraș, ne vedem rar.
Gabriela era o femeie neobișnuită. Era atrăgătoare, bine îngrijită și avea mereu o tunsoare la modă. Cu toate acestea, avea o personalitate dificilă. Vocea ei era puternică, nu era foarte politicosă și adesea bârfea despre oamenii din jurul ei. Nu îi păsa să facă asta chiar și în prezența lor. Cum se simțeau oamenii nu o preocupa prea mult. Vorbea frecvent despre problemele din viața ei.
