Semănăm ce culegem: Povestea tăcerii care doare
Sunt Ioana și povestea mea începe într-o seară rece de noiembrie, când o ceartă banală despre bani și mâncare a deschis o rană veche în căsnicia mea cu Sorin. Am ajuns să mă sufoc în tăcerea dintre noi, prinsă între dorința de a păstra liniștea în familie și nevoia de a-mi apăra demnitatea. Am învățat că tăcerea poate fi o armă, dar și o pedeapsă care te macină încet, iar acum mă întreb dacă am ales corect.