De la 18 ani, tata mi-a cerut chirie pentru camera mea, spunând că nu mai sunt copil. Am trăit ani de zile cu sentimentul că nu am un loc al meu, iar acum, după ce a trecut timpul, tata așteaptă să-l întrețin, ca și cum i-aș datora ceva. Povestea mea e despre familie, datorii morale și ce înseamnă, de fapt, să fii acasă.