Sunt Maria, o mamă care și-a crescut singură fiul, după ce soțul meu a murit devreme. Acum, la bătrânețe, mă confrunt cu indiferența și egoismul fiului meu, Vlad, care vede în casa mea doar o viitoare moștenire. Povestea mea e despre sacrificiu, dezamăgire și întrebarea dureroasă: unde am greșit ca mamă?
Într-o singură noapte, viața mea s-a prăbușit: mama s-a îmbolnăvit grav, tata m-a sunat disperat, iar soțul meu, Vlad, mi-a spus că nu vrea să fie tras în jos de problemele părinților mei. Povestea mea este despre lupta dintre datorie și egoism, despre cât de departe merge dragostea când banii devin o povară. Mă întreb dacă familia chiar înseamnă totul sau dacă, în final, fiecare e pentru sine.
Totul a început cu dorința mea egoistă de a evada singur, după ani de sacrificii și lipsuri. Când am primit o promovare, am crezut că merit o vacanță doar pentru mine, fără să mă gândesc la consecințele asupra familiei mele. Lecția pe care mi-a dat-o Mia m-a făcut să văd cu alți ochi ce înseamnă cu adevărat să fii soț, tată și om.
Soțul meu și cu mine știm că părinții lui au mijloacele necesare să ne ajute. Sunt pe deplin conștienți de visul nostru de a avea o casă, dar refuză să ne sprijine. Nu pot înțelege cum pot fi atât de egoiști. M-am căsătorit cu fiul unor părinți bogați, dar acesta nu a fost factorul decisiv. L-am iubit și de aceea am ales să fiu cu el.
Soțul meu și cu mine știm că părinții lui au mijloacele necesare să ne ajute. Sunt pe deplin conștienți de visul nostru de a avea o casă, dar refuză să ne sprijine. Nu pot înțelege cum pot fi atât de egoiști. M-am căsătorit cu fiul unor părinți bogați, dar acesta nu a fost factorul decisiv. L-am iubit și de aceea am ales să fiu cu el.
