Am fost Rareș, copilul care a crescut printre străini, mereu cu teama că nu va fi niciodată dorit. Povestea mea e despre abandon, speranță și curajul de a primi dragostea atunci când crezi că nu o meriți. Între zidurile unui sistem rece și brațele unei familii adevărate, am descoperit ce înseamnă să aparții cu adevărat.
Totul a început într-o seară ploioasă, când am primit un mesaj care mi-a răscolit trecutul. Am pornit în căutarea Anei, fata pe care am iubit-o în copilărie și pe care viața a despărțit-o de mine. Povestea noastră e despre speranță, răni vechi și curajul de a iubi din nou, chiar și atunci când totul pare pierdut.
În Ajunul Crăciunului, am găsit curajul să scriu o scrisoare către Moș Crăciun, cerându-i nu doar o jucărie sau o pereche de adidași, ci și o familie care să mă iubească pentru totdeauna. Povestea mea este despre speranță, teamă și curajul de a visa, chiar și atunci când lumea pare să te fi uitat. Prin ochii mei, veți simți emoția unui copil care își dorește mai mult decât orice să aparțină cuiva.
„Mătușă, te rog, ajută-mă să înțeleg,” l-a implorat băiatul pe logodnica tatălui său.
