Mă numesc Radu și am lucrat ca asistent medical pe secția de recuperare neurologică din București. În ziua în care am fost externat după un accident vascular cerebral, nimeni din familie nu a venit să mă ia acasă. Povestea mea este despre dragoste pierdută, conflicte de familie și lupta dureroasă pentru iertare.
Totul a început cu un telefon în miez de noapte care mi-a dat lumea peste cap. Încerc să-mi țin familia unită, deși boala tatălui, conflictele cu sora mea și propria mea epuizare mă apasă zilnic. Povestea mea e despre cum aproape am pierdut totul, dar și despre speranța că apropierea se poate regăsi chiar și atunci când pare imposibil.
Mă numesc Sorin și am ajuns să fiu externat dintr-un spital de recuperare neurologică, dar nimeni din familie nu a venit să mă ia acasă. Povestea mea e despre cum boala, greșelile trecutului și orgoliile pot rupe legăturile de sânge, lăsându-te singur când ai cea mai mare nevoie de ajutor. Întrebarea care mă macină e dacă putem vreodată să iertăm cu adevărat sau dacă unele răni nu se mai vindecă niciodată.
După ce am trecut printr-o operație majoră, eram în proces de recuperare când cumnatul meu, Radu, ne-a făcut o vizită neașteptată. Soția mea, Simona, provine dintr-o familie numeroasă, fiind cea mai mică dintre frații ei, inclusiv doi frați, Cătălin și Cosmin, și două surori, Bianca și Sonia. Tradiția familiei de a schimba cadouri la fiecare ocazie întotdeauna m-a copleșit. Cu toate acestea, adevăratul motiv din spatele vizitei lui Radu m-a lăsat în totală neîncredere, marcând un punct de cotitură în viețile noastre pe care nu l-am văzut niciodată venind.
Acum trei luni, Rodica a suferit o operație majoră la genunchi. Locuind într-un oraș mic, a fost invitată de fiul ei, Andrei, și soția acestuia, Laura, să se recupereze în apartamentul lor urban din oraș. Așteptându-se la o ședere scurtă, parcursul recuperării Rodicăi a luat o întorsătură neprevăzută, dezvăluind un plan ingenios care ar schimba dinamica familiei lor pentru totdeauna.
