Am revenit în orașul meu din România după paisprezece ani de muncă în străinătate, convins că acasă o să găsesc aer, liniște și oameni care încă mă mai așteaptă. În schimb, m-am lovit de o familie rece, de tăceri care dor mai rău decât reproșurile și de privirea femeii pe care am iubit-o prima dată și pe care am lăsat-o în urmă fără explicații. Povestesc despre vina care m-a urmărit, despre încercarea de a cere iertare și despre întrebarea care încă mă roade: se mai poate repara ceva după atâția ani de absență și orgoliu?