Încă din copilărie, am simțit că mama mă sufocă cu grija ei. Am trăit mereu cu senzația că nu pot respira, că nu pot decide nimic pentru mine. Acum, când încerc să mă desprind, lacrimile ei mă urmăresc și mă fac să mă întreb dacă vreodată voi putea fi cu adevărat liber.
După ani de încercări zadarnice și lacrimi amare, am devenit mamă la 42 de ani, când toți din jurul meu își creșteau deja nepoții. Bucuria nașterii Ilincăi a fost umbrită treptat de teama că, din dorința de a-i oferi tot ce nu am avut eu, am început să o sufoc cu dragostea mea și să-i răpesc șansa de a se descurca singură. Acum mă întreb dacă nu cumva miracolul nostru târziu a venit cu un preț prea mare pentru ea.
După trădarea soțului ei, o femeie și-a revărsat toată dragostea asupra fiului ei pentru a-și păstra sănătatea mintală. A renunțat la viața personală și a trăit doar pentru Mihai. Devotamentul ei, însă, a dus la un rezultat neașteptat și sfâșietor.
– Ce harababură a creat nora mea! Am mers în parc să-mi vizitez nora și nepoata. Erau mulți copii, toți îmbrăcați în tricouri subțiri, rochițe și sandale. Dar nepoata mea
Aceasta este o poveste pe care simt că trebuie să o împărtășesc, deși nu sunt sigură de unde să încep. Fiecare personaj din povestea mea a devenit, în felul său, o sursă de frustrare pentru mine. Mama mea, după pierderea bunicii mele, s-a găsit singură într-o casă spațioasă cu patru dormitoare. În singurătatea ei, a decis să-i invite pe sora mea mai mică și pe soțul ei să locuiască cu ea, o decizie care, în cele din urmă, a necesitat intervenția mea.
