Mă numesc Radu și am crescut într-un centru de plasament din Bacău, visând mereu la o familie adevărată. După ce am fost refuzat de o familie care promitea să mă adopte, am simțit că nu voi aparține niciodată cuiva. Dar viața mi-a adus în cale pe Irina și Marius, iar lupta pentru a-mi găsi locul printre ei a fost plină de conflicte, speranță și revelații dureroase.
Într-o noapte de iarnă, tatăl meu a plecat de acasă, lăsând în urmă o familie sfâșiată și o tăcere apăsătoare. Ani mai târziu, întoarcerea lui neașteptată m-a obligat să privesc în față tot ce am încercat să uit. Povestea mea este despre rănile ascunse, despre cuvintele care dor mai tare decât orice palmă și despre încercarea de a regăsi sensul cuvântului ‘acasă’.
Niciodată nu voi uita momentul în care fiica mea, Maria, la doar patru ani, a deschis ușa poliției. Acest gest ne-a salvat din ani de abuz și teroare, iar astăzi îmi spun povestea pentru a da curaj celor care încă trăiesc în tăcere. Îmi doresc ca nimeni să nu mai fie nevoit să aleagă între frică și libertate.
Viața mea s-a schimbat într-o noapte, când tata a venit beat acasă și a lovit-o pe mama atât de tare încât a ajuns la spital. De atunci, am jurat că nu voi mai fi niciodată victimă, dar drumul spre vindecare a fost plin de obstacole, trădări și alegeri grele. Astăzi, după ani de luptă, mă întreb dacă iertarea e posibilă pentru cei care ne-au distrus sufletul.
Într-o seară ploioasă, viața mea ordonată este dată peste cap de bătăile în ușă ale unui bărbat pe care nu l-am mai văzut de trei decenii: tatăl meu. În timp ce încerc să-mi protejez familia și să-mi păstrez echilibrul, vechile răni se redeschid, iar întrebarea iertării devine mai apăsătoare ca niciodată. Povestea mea este despre lupta cu trecutul, cu orgoliul și cu speranța unui nou început.
După divorț, am fugit la Constanța cu o singură valiză și inima plină de teamă. Am vrut să mă pierd printre străini, să-mi găsesc liniștea pe malul mării, dar trecutul m-a urmărit la fiecare pas. Între valuri, am descoperit că rănile nu sunt sfârșitul, ci începutul drumului spre mine însămi.
Sunt Vlad și povestea mea începe în acea zi când am căzut în mijlocul clasei, în timp ce domnul Popescu, profesorul meu, a ales să întoarcă privirea. Familia mea a fost pusă în fața unei realități pe care școala refuza să o recunoască. Am trăit durerea, rușinea și tăcerea care distruge încrederea dintre copii, părinți și școală.
Într-o seară tensionată, am asistat la destrămarea familiei mele, când tata a început să țipe la mama, iar eu m-am refugiat în camera mea, copleșit de teamă și neputință. Povara secretelor nespuse și a trecutului ascuns m-a urmărit ani la rând, modelându-mi fiecare alegere și relație. Aceasta este povestea mea despre căutarea adevărului, acceptarea rădăcinilor și încercarea de a reconstrui ceea ce părea iremediabil pierdut.
Tata a plecat într-o seară ploioasă, după o ceartă aprinsă cu mama, iar eu am rămas cu fratele meu mai mic și cu o mie de întrebări. Am încercat să găsesc răspunsuri în tăcerea mamei și în privirile pierdute ale lui Vlad, dar nimic nu părea să aibă sens. Povestea mea este despre încercarea de a înțelege de ce oamenii pleacă și cum poți să-ți reconstruiești viața când totul se destramă.
Totul s-a schimbat în acea seară când tata a plecat fără să privească înapoi. Am rămas prins între lacrimile mamei, tăcerea surorii mele și propria mea neputință, încercând să găsesc un sens într-o lume care nu mai semăna cu nimic din ce știam. Povestea mea e despre pierdere, furie și căutarea unui nou început într-o familie ruptă.
Mă numesc Irina și încă simt frigul apei Oltului în oase, de parcă timpul s-ar fi oprit atunci când am fost nevoită să aleg între a-mi salva fratele sau a asculta de mama. Povestea mea este despre vinovăție, tăcere și cuvintele care nu se mai pot rosti niciodată. Încerc să găsesc alinare în amintiri, dar uneori mă întreb dacă iertarea există cu adevărat.
Am fost lăsată de mama mea la unsprezece ani, pentru că noul ei soț nu mă voia. Ani mai târziu, când viața a adus-o la ușa mea, am fost pusă în fața celei mai grele alegeri: să o primesc sau să o resping. Povestea mea e despre trădare, dorința de iertare și lupta cu propriile răni.
