Într-o noapte rece, sub luminile palide ale Gării de Nord, am rămas fără casă, fără familie și fără speranță. Am învățat să supraviețuiesc printre străini, să mă lupt cu prejudecățile și să găsesc puterea de a mă ridica, ajutându-i pe alții care treceau prin același coșmar. Astăzi, conduc un centru comunitar pentru oamenii fără adăpost și cred cu tărie că fiecare suflet merită o a doua șansă.