„Fiul a Primit o Casă ca Dar de Nuntă – Acum Vrea să Își Adauge Soția pe Actul de Proprietate: Nici Vorbă. Poate să se Mute, Dar Trebuie să Plătească Partea Ei din Ipotecă”

Când Andrei și Maria s-au căsătorit, credeau că au totul pus la punct. Părinții lui Andrei le-au oferit generos o casă ca dar de nuntă. Cuplul locuise în casă câteva luni înainte de nuntă, obișnuindu-se cu noua lor viață împreună. Totuși, după nuntă, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată.

Casa era oficial pe numele lui Andrei, iar mama lui, Elena, a fost clară că, deși Maria putea locui acolo, nu va fi adăugată pe actul de proprietate imediat. „E doar o formalitate,” a spus Elena. „Ne vom ocupa de acte în curând.” Dar săptămânile s-au transformat în luni și actele încă nu erau gata.

Maria se simțea din ce în ce mai inconfortabil cu situația. Voia să se simtă în siguranță în noua ei casă, dar fără numele ei pe actul de proprietate, se simțea ca un outsider. Și-a exprimat îngrijorările față de Andrei, care a promis că va vorbi cu mama lui.

„Mamă, trebuie să o adăugăm pe Maria pe actul de proprietate,” a spus Andrei într-o seară la cină la părinții lui.

Elena a ridicat privirea de la farfurie, cu o expresie severă. „Andrei, știi cât de complicate pot fi aceste lucruri. Trebuie să ne asigurăm că totul este în ordine înainte să facem vreo schimbare.”

„Dar au trecut luni,” a insistat Andrei. „Maria merită să se simtă în siguranță în propria ei casă.”

Elena a oftat. „Bine, poate să se mute oficial, dar trebuie să plătească partea ei din ipotecă.”

Maria a fost surprinsă când Andrei i-a transmis mesajul mamei lui. „Să plătesc partea mea din ipotecă? Dar am crezut că aceasta este un cadou.”

„Este,” a spus Andrei, încercând să o calmeze. „Dar mama vrea să se asigure că amândoi contribuim.”

Cu reticență, Maria a fost de acord. A început să plătească jumătate din ipotecă în fiecare lună, dar tensiunea dintre ea și Elena doar a crescut. Elena venea neanunțată, criticând modul în care Maria întreținea casa și punând la îndoială deciziile ei financiare.

Într-o zi, Maria s-a trezit singură cu Elena în bucătărie. „Elena, apreciez foarte mult tot ce ai făcut pentru noi,” a început ea cu prudență. „Dar trebuie să mă simt și eu ca acasă aici.”

Ochii Elenei s-au îngustat. „Maria, trebuie să înțelegi că această casă este în familia noastră de generații. Nu este vorba doar despre tine și Andrei; este vorba despre păstrarea moștenirii familiei noastre.”

„Dar și eu fac parte din această familie acum,” a spus Maria încet.

Elena a clătinat din cap. „Nu până când numele tău nu este pe acel act de proprietate.”

Lunile au trecut greu și frustrarea Mariei a crescut. Se simțea ca și cum ar trăi în casa altcuiva, mereu sub supraveghere. Tensiunea a început să afecteze relația ei cu Andrei. Certurile erau mai frecvente și Maria a început să petreacă mai mult timp departe de casă.

Într-o seară, după o altă ceartă aprinsă cu Andrei, Maria și-a făcut bagajele și a plecat. Avea nevoie de spațiu pentru a gândi. A stat câteva zile la o prietenă, încercând să își dea seama ce să facă în continuare.

Când s-a întors acasă, a găsit-o pe Elena așteptând-o. „Maria, trebuie să vorbim,” a spus Elena.

Maria s-a pregătit pentru o altă confruntare. „Ce este?”

„Am vorbit cu Andrei,” a început Elena. „Și am decis că cel mai bine ar fi să te muți până rezolvăm această problemă.”

Maria a simțit un nod în gât. „Să mă mut? Dar unde voi merge?”

„Poți sta la părinții tăi sau poți găsi un apartament,” a spus Elena fără emoție. „Dar până rezolvăm această problemă, cel mai bine ar fi să nu stai aici.”

Maria a simțit lacrimile cum îi umplu ochii. Nu s-a simțit niciodată atât de nebinevenită în propria ei casă. Și-a împachetat lucrurile și a plecat în acea noapte, nesigură de ce îi rezervă viitorul.

Andrei a încercat să ia legătura cu ea, dar Maria avea nevoie de timp pentru a se vindeca. Casa care trebuia să fie visul lor devenise o sursă de durere și conflict. Va dura mult timp până când vor reuși să își reconstruiască relația și să găsească un loc pe care să-l poată numi cu adevărat acasă.