Am crezut că am dreptul să plec și să-mi vând partea din apartamentul pe care mama ni-l donase mie și fratelui meu încă din timpul vieții. În ziua în care i-am spus, am simțit cum toată casa se rupe între datorie, rușine și nevoia mea disperată de a o lua de la capăt. N-am știut niciodată dacă am fost o fiică rea sau doar un om ajuns la capătul puterilor.